Consilierea la copii difera de cea a adultului prin faptul ca relatia terapeutica se creeaza prin joc, prin explorare, acestuia propunandu-i-se diverse activitati, jocuri, povesti, desene prin care implicit, are loc si evaluarea psihologica.Aceasta se realizeaza in mod continuu de-a lungul terapiei, desi accentul pe evaluare se pune mai ales la primele intalniri.
Aspectele ce sunt evaluate inca de la inceputul terapiei sunt: relatia terapeutica, contact si abilitati de contact, postura corporala, umorul, rezistenta, expresia emotionala, aspectele cognitive, creativitatea, simtul de sine, abilitatile sociale si procesul copilului.
Demersul terapeutic la copii are ca principal scop întărirea simțului de sine și a suportului de sine, încurajarea exprimării emoționale, sprijinirea copilului în a învăța să-și hrănească Eul, centrarea pe modul de a fi, care poate fi anterior terapiei-inadecvat.
Obiective in terapia cu copiii:
- imbunatatirea comunicarii interpersonale (copii retrasi, interiorizati)
- castigarea controlului interior
- dezvoltarea sentimentului fata de sine, increderea in sine si abilitatile de contact
- autoacceptarea si cresterea stimei de sine
- dezvoltarea inteligentei emotionale s.a.m.d
Evaluarea psihologica pentru copii intre 3 si 8 ani si 9-12 ani presupune:
- evaluarea riscului pentru tulburari precum: anxietate de separe, tulburari de eliminare(enurezis, encoprezis), fobie sociala, autism, Asperger, depresie, schizofrenie, fobie specifica, obsesii, compulsii, ticuri motorii si vocale, tulburare de stres posttraumatic, anxietate generalizata, tulburare de conduita, opozitionism, ADHD
- evaluarea mecanismelor adaptative utilizate cum sunt: simtul realitatii, procesele gandirii, autonomia, functionarea defensiva, nevoi si pulsiuni, natura anxietatilor, izolarea, proiectia, prefacatoria, refularea si denegarea, anularea si ambivalenta etc
- evaluare tulburari de conduita, depresie, fobie sociala, tulburari alimentare, agresivitate, opozitionism, anxietate de separare, tulburari de somn, tulburare reactiva de atasament, autism, Asperger, ADHD
Psihoterapia la adolescenti este asemanatoarea cu cea pentru adulti. Dupa cum cunoastem cu totii, adolescenta presupune multe framantari interioare si experimentarea starilor de anxietate, depresie, stari de vulnerabilitate in fata influentelor negative ce vin din exterior care pot conduce la comportamente negativiste, agresive, ostile sau, din contra la timiditate exagerata, inchidere in sine.
Astfel, interventia terapeutica indicata la varsta adolescentei este atat individuala, cat si de familie. Cea individuala are drept obiective principale intarirea Eului adolescentului si descoperirea unor noi modalitati de gestionare eficienta a furiei. Terapia de familie va fi centrata pe imbunatatirea comunicarii autentice, clarificarea rolurilor si constientizarea nevoilor fiecarui membru in relatie cu ceilalti.
Evaluarea psihologica pentru adolescenti presupune:
- evaluare modele de gândire, atitudinile față de sine și față de ceilalți, capacitatea observațională și răspunsurile emoționale la un material slab structurat
- evaluarea problemelor psihosociale cum sunt: tulburarea de alimentatie, suicidul, probleme scolare, predispozitie spre violenta/furie, conceptia despre sine si probleme interpersonale; evalueaza, de asemenea simptome asociate cu: tulburarea de conduita, tulburarea opozitionismului provocator, tulburarea depresiva majora, anxietatea generalizata, stresul posttraumatic si dependenta de substante
- evaluarea riscului pentru tulburari precum: ADHD, tulburare de conduita, personalitate antisociala, anxietate generalizata, fobie specifica, atacuri de panica, obsesii, compulsii, personalitate schizoida, schizofrenie, enurezis nocturn, enurezis, encoprezis, tulburare bipolara,depresie, anorexie nervoasa, bulimie nervoasa, consum de substante